Moldova este o țară cu o bogată tradiție religioasă și cu o istorie îndelungată a mănăstirilor. Aceste monumente istorice au rezistat trecerii timpului și au devenit o importantă destinație turistică pentru cei interesați de spiritualitate și cultură. În acest articol, vom explora cele mai frumoase mănăstiri din Moldova, locuri în care se îmbină arhitectura și arta religioasă cu frumusețea naturală a peisajelor din jur. Dacă vrei să te conectezi cu istoria și tradiția Moldovei sau pur și simplu să te bucuri de liniștea și frumusețea acestor locuri, atunci nu trebuie să ratezi aceste mănăstiri. Descoperă alături de noi cele mai impresionante și valoroase mănăstiri din Moldova pe care le poți vizita.
Mănăstirea Căpriana
Într-o zonă pitorească de codru, la 40 km nord-vest de Chișinău, se găsește una dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova – Căpriana (întemeiată în 1429). Ea a fost timp îndelungat reședința mitropolitului Moldovei, a fost ctitorită de domnitori, printre ei și Ștefan cel Mare. Aici au trăit cronicarul Eftimie și unul dintre primii poeți a Moldovei – Chiprian.
La început mănăstirea era construită în totalitate din lemn, ca mai târziu, în 1545 să fie înălțată în piatră biserica de vară „Adormirea Maicii Domnului”. În 1840 este înălțată biserica „Sf. Gheorghe” și la 1903 “Sf. Nicolae”. La Căpriana a existat și cea mai mare bibliotecă mănăstirească din Moldova cu prețioase daruri domnești. Fiind închisă și devastată în anii postbelici, ea se redeschide printre primele în 1989, devenind foarte curând un simbol al renașterii naționale. Mănăstirea poate fi vizitată zilnic.
Printre alte obiective care pot fi vizitate în zonă numim rezervația peisagistică “Căpriana-Scoreni”, Stejarul lui Ștefan cel Mare și cea mai veche rezervație din Moldova – „Codri”.
Mănăstirea Hâncu
În 1678, într-o zonă de codru, la izvorul râului Cogalnic (cca. 55 km vest de Chișinău), marele stolnic Mihail Hâncu înființeaza, la rugămintea fiicei sale, o mănăstire de maici. Bisericile din lemn și chiliile monahale în secolul al XVII-lea sunt deseori devastate de năvălirea tătarilor. Din această cauză mănăstirea „Sf. Parascheva” periodic rămâne pustie. În 1835 este zidită din piatră biserica de vară în stil rus-bizantin, mai târziu în 1841 se înalță biserica de iarnă.
În perioada 1956-1990 mănăstirea este închisă de autoritățile sovietice, iar pe teritoriul ei a funcționat o bază de odihnă și de tratament a Ministerului Sănătății. În 1990, la cererea localnicilor din satele vecine, mănăstirea Hâncu este redeschisă, devenind în scurt timp una dintre cele mai bine amenajate și vizitate de turiștii comunității monahale.
În preajma mănăstirii se găsesc mai multe izvoare bogate în apă, unul dintre ele are o mineralizare sporită.
Mănăstirea poate fi vizitată zilnic.
Ghid local, taxe de intrare, spații de cazare disponibile.
Mănăstirea Hîrjauca
Mănăstirea Hîrjauca este o mănăstire de călugări situată la 70 km nord-vest de Chișinău, în comuna Hîrjauca. Pentru prima dată în această zonă de codru a apărut o comunitate monahală în anul 1740, ceva mai târziu sunt construite biserici și chilii din lemn. În prima jumătate a secolului al XIX-lea mănăstirea Hîrjauca cunoaște o perioadă de înflorire, fiind amplasată într-un parc amenajat cu lacuri, havuzuri și alei. Biserica de vară „Înălțarea Domnului” a fost zidită în 1836, care și prin structura ei este foarte asemănătoare Catedralei din Chișinău cu o arhitectură clasică. Mai târziu este construită și biserica de iarnă „Sf. Spiridon”. Mănăstirea avea o impresionantă bibliotecă și o școală pentru copiii clericilor. În 1922, biserica „Sf. Spiridon” este pictată în interior de vestitul pictor Pavel Piscareov. Însă în perioada sovietică mănăstirea este închisă și pe teritoriul ei s-a deschis o stațiune de tratament. În 1993 mănăstirea se redeschide.
Aici se mai găsește Izvorul „Tinereții”, care are proprietăți curative deosebite. Vizitatorii acestei zone pot face o excursie prin pădurea de aici, considerată drept un valoros monument natural botanic.
Mănăstirea poate fi vizitată zilnic.
Mănăstirea Japca
Localitatea Japca (160 km nord de Chisinau) este bine cunoscută vizitatorilor Moldovei prin mănăstirea de maici de aici, care a fost singura funcțională în perioada sovietică. Comunitatea monahală de la întemeiere, în sec. al XVII-lea, și-a construit așezămintele foarte asemănătoare unor fortificații. Prima datare a schitului este atribuită anului 1693, când întemeietorii trăiau în chiliile rupestre și oficiau slujbe în biserica din stâncă. În anul 1770 călugării se așează pe locul actualei mănăstiri. În perioada aceea încep construcțiile și amenajările gospodărești. Mai apoi se fondează o bibliotecă bogată. Pe la începutul sec. al XIX-lea se construiesc bisericile din piatră. Cea mai importantă biserică din mănăstire este reconstruită în repetate rânduri. În zilele noastre această biserică are trei altare: „Înălțarea Domnului”, „Schimbarea la Față” și „Sfânta Cruce”.
Mănăstirea poate fi vizitată zilnic.
Printre alte obiective la fel de interesante din zona apropiată se numără: monumentul geo-paleontologic „Stânca Japca”, un izvor de apă minerală, rezervații peisagistice la Rașcov si Valea Adâncă, fortificații antice și stațiuni paleolitice la Socola si Rașcov. În orașul Camenca funcționează sanatoriul „Nistru”.
Mănăstirea Noul-Neamţ (Chiţcani)
În secolele XV-XVII teritoriul Moldovei era acoperit de o reţea deasă de mănăstiri şi schituri, graţie amplei activităţi de ctitorire din partea unor domnitori ca Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareş s.a. În total, pe teritoriul Principatelor Române funcţionau 70 de aşezăminte monastice. Dintre mănăstirile de călugări, cel mai însemnat a fost lăcaşul monastic Neamţ.
Lavra Neamţ, înfiinţată în a doua jumătate a sec. al XIV-lea, este una dintre cele mai vechi şi mai bogate mănăstiri din Moldova, care pe parcursul a cinci secole şi-a afirmat însemnătatea sa ca mare centru de cultură, şi care şi-a dus faima tradiţiilor pînă departe dincolo de hotarele Moldovei.
Mănăstirea Neamţ a fost înfiinţată de monahii Sofronie, Pimen şi Silvan. După o versiune, aceşti călugări au venit în munţii Moldovei de la sud, posibil să fi fost ucenici ai sfîntului Nicodim de la Tismana. După o altă versiune ei ar fi venit din Sfîntul Munte Athos.
Prima biserică a fost construită în mănăstire de Petru I Muşat (1375 – 1391). Tot Petru I, voievodul, a dăruit mănăstirii „cîteva sate la gurile Neamţului, două mori şi două vii”.
Buna orânduire a lăcaşului a contiunuat şi pe timpul voievozilor ce au urmat, dar mai ales sub Alexandru cel Bun, când urmărim o înflorire a mănăstirii. În perioada domniei lui a fost construită în locul bisericii vechi de lemn – una nouă de piatră, ce n-a ajuns pînă în zilele noastre, apoi clopotniţa pe care o putem vedea şi astăzi. Tot acest domnitor în anul 1429 la 31 august „pentru veşnica pomenire jertveşte mănăstirii Neamţ iazul „над-нистре” ce se numeşte Zahorno şi o prisacă” (În prezent Republica Moldova, satele Copanca şi Chiţcani). Ştefan cel Mare construieşte în anul 1497 o biserică nouă de piatră în cinstea Înălţării.
Mănăstirea Rudi
Situat la nordul republicii, cca 200 km de Chișinău, satul Rudi este una dintre cele mai interesante localități pentru vizite. Aici descoperim vestigii preistorice într-o peșteră naturală de cca 100 m, o rezervație peisagistică de excepție, fortificații antice de promontoriu (sec. IV-III i.e.n.), 2 cetăți inelare de pamânt (sec. IX-XII) ”Farfuria turcească” și “Germanariu”, o comunitate rurala cu tradiții bogate ș.a. Însă principalul obiect de vizită în zonă este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova. Pe parcursul mai multor secole mănăstirea de călugări a conservat un stil de viață monahal tradițional, iar biserica „Sf. Treime”, înalțată în 1777, este considerată drept o mostră reprezentativă a stilului vechi moldovenesc de arhitectură de cult. Biserica este amplasată într-un cadru natural deosebit în valea râului Bulboana, afluent de dreapta al Nistrului.
Mănăstirea poate fi vizitată zilnic.
Mănăstirea Saharna
Situată la nordul republicii, la cca. 110 km de Chișinău, pe malul drept al râului Nistru, mănăstirea „Sfânta Treime” de la Saharna este pe bună dreptate considerată printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova. Aici se găsesc unicile în republică moaște ale Sf. Cuvios Macarie, iar pe una din stânci – amprenta lăsată, potrivit unei legende, de Maica Domnului. Se zice că, într-o bună zi unui călugăr din vechea mănăstire rupestră (potrivit unor mărturii documentare din sec. XVII-XVIII, mănăstirea funcționează din sec. X-XII) pe una din stâncile înalte de aici, i s-a arătat chipul luminat al Maicii Domnului. Ajunși pe stâncă, călugării au descoperit o amprentă de picior pe piatră, semn considerat de ei drept o vestire divină și o mărturie a „purității Dumnezeiești” a locului. În curand, mai aproape de defileu, este durată o biserică nouă din lemn îi întemeiată mănăstirea „Sf. Treime” (1777). Mai târziu, pe locul bisericii din lemn este înalțată o biserică din piatră în stil vechi moldovenesc, decorată bogat cu fresce murale. Cu timpul, comunitatea monahală din mănăstire se mărește.
Mănăstirea poate fi vizitată zilnic.
De sus, de pe stânciile din satul Saharna, se deschid niște peisaje de excepție: defileul stâncos și impădurit al râulețului Saharna (16 km lungime) ce saltă pe parcursul său peste 30 de praguri și cascade.
Tot aici se găsește o stațiune arheologică importantă cu vestigii din epoca fierului (sec. X-VIII i.e.n.) și o cetate de promotoriu geto-dacică (sec. IV-III i.e.n.), una din cele mai conservate de pe teritoriul Republicii Moldova.
Istoria Sfintei Mănăstiri
Mănăstirea Saharna, în întregul ei ansamblu, este unul din cele mai vechi aşezăminte monahale din cuprinsul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. Ansamblul monastic este compus din două mănăstiri: una rupestră (Bunavestire) şi alta terestră (Sf. Treime). Istoria mănăstirii rupestre se cunoaşte foarte puţin, neştiindu-se data precisă a întemeierii şi cine sunt întemeietorii. Nici chiar cercetătorii din domeniu n-au ajuns încă la o părere unanimă privind perioada întemeierii acestei chinovii. Ea rămâne blândă şi tăcută în aşteptarea unor timpuri mai bune, când istoria ei zbuciumată, dar şi glorioasă, va fi cunoscută şi elogiată de toată lumea creştină.
Mănăstirea terestră, fiind o ctitorie călugărească, a fost întemeiată în anul 1776 de către Schimonahul Vartolomeu Ciungu (anii de viaţă – 1739-1798, Ciungu nu este numele de familie, ci doar un apelativ). Câte ceva despre viaţa stareţului Vartolomeu aflăm din inscripţia, ce însoţea portretul lui, descoperit în trapeza mănăstirii „Sf. Treime” Rudi de către inginerul-arhitect Nicolae Ţiganco, portret, ce mai târziu dispare fără urmă. Iată această inscripţie, tradusă din limba ucraineană în română în anul 1928: „… în 1739 în ziua 23 a lunii decembrie a avut loc naşterea trupească, /a/ numitu/lui/ Vasile, /din/părintele preot Teodor şi maică Pelagheia. În anul 1760 în ziua de 2 a lunii mai în oraşul Savran gubernia Podoliei, fiind logodit şi mergând la logodnica sa pentru a se căsători, Vasile fusese pe neaşteptate rănit cu un glonţ în mâna stângă, iar la an 1766 … a lunii mai a părăsit patria sa şi a venit în Moldova. An 1776 în luna martie ziua 25 a intrat în Saharna. Nu era nimic, era acolo un loc pustiu, a clădit biserica, chilii, ogradă şi altele”.
Mănăstirea Ţipova
La Țipova, pe malul stâncos al Nistrului (cca. 100 km nord de Chișinău) se găsește cea mai mare mănăstire rupestră ortodoxă din Moldova, considerată și una dintre cele mai mari din Europa. Comunitatea monahală de aici a existat cu mult înaintea formării statului feudal Moldova. Se crede că unele chilii au fost săpate în stâncile abrupte ale Nistrului prin sec. X-XII (potrivit altor date sec. XVI-XVIII-lea). Începând cu 1776 se atestă o perioadă de prosperare, când mănăstirea se extinde spre sud. Biserica rupestră a fost compartimentată în spații mari despărțite de coloane masive. În perioada sovietică, mănăstirea a fost închisă și devastată. În 1975, ruinele mănăstirii rupestre Țipova sunt luate sub protecția statului, iar în 1994 aici sunt reluate slujbele divine. Se spune că în această mănăstire domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare s-a cununat cu soția sa Maria Voichita, iar o altă legendă afirmă că printre aceste stânci și-a petrecut ultimii ani din viață poetul mitologic Orfeu, care este înmormântat în nisa unei cascade din defileu.
Mănăstirea poate fi vizitată zilnic.
Turiștii sosiți aici mai pot vizita un defileu impresionant din cadrul rezervației peisagistice „Țipova”.
Pe un mal abrupt de aici, în antichitate (sec. IV-III i.e.n.) a existat o cetate din pământ a geto-dacilor. Bastioanele ei pe promotoriu s-au păstrat până în zilele noastre.
Mănăstirea Ciuflea
Mănăstirea este situată nu departe de centrul istoric al Chişinăului – piaţa Marii Adunări Naţionale, pe strada Ciuflea, 12. Catedrala Mănăstirii constituie un templu din piatră albă, cu nouă cupole aurite, construit de fraţii Teodor (1796-1854) şi Anastasie (1801-1870) CIUFLI, şi este cunoscută în popor drept „Mănăstirea Ciuflea”. Construcţia catedralei a fost începută în anul 1854 şi încheiată în anul 1858. Ctitorii şi întemeietorii sfîntului lăcaş, fraţii Teodor şi Anastasie, sînt înhumaţi în apropierea zidului sudic, despre care fapt mărturiseşte inscripţia pe placa de marmoră din interiorul catedralei mănăstireşti.
Mănăstirea „Sf. Mare Mucenic Iacov Persul” – s. Sireţi, rn. Strășeni
În inima Basarabiei, la 16 km de Chişinau stă de veghe, ca un ochi de cer deschis între colinele înverzite, Mănăstirea Sfântului Mare Mucenic Iacov Persul, ctitorie monahicească contemporană ce se vrea a nu ruşina tradiţia ci a o continua creator. Satul Sireţi, în care se găseşte mănăstirea este situat în raionul Străşeni, sat cu vechi tradiţii ce-şi înfig rădăcinile în negura vremurilor până la Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, ai cărui oşteni veniţi din munţii Vrancei de pe valea Siretului pentru a fi mai aproape de hotarul ameninţat şi călcat de hoardele păgâne.
Mănăstirea Vărzărești “Nașterea Maicii Domnului”
Mănăstirea este situată la 70 km de or. Chişinău, lângă satul Varzăreşti din r-nul Nisporeni, şi la 32 km faţă de cea mai apropiată gară – Bucovăţ. Istoric Mănăstirea Vărzăreşti este ctitoria boierului Stan Vărzari, contemporan cu domnitorul Alexandru cel Bun (1399-1432), care îşi făcuse faimă în ţară tocmai prin întemeierea şi sfinţirea acestei mănăstiri, …
Mănăstirea Horodca
Susține proiectul Dacă apreciezi articolele noastre despre turismul local în Moldova și dorești să ne susții în continuarea proiectului, te invităm să contribui prin donație. Fiecare ajutor contează și ne ajută să menținem aceste informații la zi. Mulțumim pentru sprijinul tău! Donație unică Abonare @descopera.md Follow (Visited 34.141 times, 1 visits today)
Mănăstirea Ulmu “Sf. Teodora de la Sihla”
Mănăstirea Ulmu este o mănăstire de maici amplasată în partea centrală a Republicii Moldova lângă localitatea Ulmu din raionul Ialoveni, la o distanță de 35 km de Chișinău. Aceasta a fost fondată în 2004 și aparține Mitropoliei Basarabiei. Ctitorii acestei mănăstiri sunt ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor și Tudor …
Mănăstirea “Sf. Gheorghe” – s. Suruceni, rn. Ialoveni
La o distanţă de 12 km de Chişinău, lângă satul Suruceni, raionul Ialoveni, pe o colină împădurită, înconjurată de vii şi livezi, în preajma râuleţului Suruci, se găseşte mănăstirea de călugăriţe Suruceni cu hramul Sf. Gheorghe. Anul întemeierii ei este considerat 1785. Tradiţia istorică spune că locul pe care se găseşte astăzi mănăstirea a fost dăruit de …
Mănăstirea Condrița
Mănăstirea Condrița este o mănăstire ortodoxă din Republica Moldova. Aceasta are hramul Sfântului Ierarh Nicolae și este situată în satul Condrița, aflat pe pârâul Catargul, la 15 kilometri de gara Strășeni și la 26 de kilometri de municipiul Chișinău. Mănăstirea a fost ctitorită mai întâi ca schit, în anul 1783, de ieromonahul Iosif, venit de …
Descoperă Mănăstirea Curchi – când și cum o poți vizita, care este programul și alte informații utile
Mănăstirea Curchi este o mănăstire de călugări din Republica Moldova, unul din cele mai însemnate monumente ale arhitecturii basarabene. Este situată în Codrii Orheiului, pe teritoriul satului Curchi, raionul Orhei. Ca ansamblu arhitectural s-a constituit în secolele XVIII – XIX. Este compusă din cinci biserici, două clădiri cu chilii, stăreție, mai multe încăperi auxiliare, o …
Modificat: iunie 1, 2023
[…] toți cunoaștem deja despre mănăstirile frumoase din Moldova, sau despre priveliștile extraordinare din zona Orheiului vechi, dar există locuri mai puțin […]