Câteva informații generale:

Mănăstirea Țipova

Mănăstirea e plasată în mod original, într-un loc excepţional de frumos. Stînca de piatră scoate în relief spre rîu numai faţadele, însăşi mănăstirea, biserica, 15 chilii şi trapeza sînt camuflate în interiorul malului. În stîncă e săpată şi clopotniţa, care a avut patru clopote, cel mai mic cu greutatea de 20 de puduri, cel mai mare – 6 puduri.

Mănăstirea Călărășeuca

Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Călărășeuca este situată în rezervaţia naturală Calaraşovca, la 5-6 km de oraşul Otaci şi include malul drept abrupt al rîului Nistru şi rîpa de la Calaraşovca cu adîncimea de 150 m. Mănăstirea este situata la ieşirea din defileu şi este împrejmuită din 3 părţi de stînci şi pădure. În vîrful uneia dintre stînci de deasupra mănăstirii poate fi văzut schitul-peşteră şi crucea instalată alături de el.Mănăstirea din Călărășeuca este un locaș de maici. Nu se cunoaşte data exactă a întemeierii mănăstirii.

Mănăstirea Saharna​

Mănăstirea Saharna, în întregul ei ansamblu, este unul din cele mai vechi aşezăminte monahale din Republica Moldova. Condiţiile climaterice ale defileului în mare măsură se aseamănă cu cele montane, deaceea în aceste locuri şi-au găsit adăpost mănăstiri rupestre ( secolele XIV – XV ) – locuri sfinte pentru creștini. Ansamblul monastic este compus din mănăstirea rupestră Bunavestire şi mănăstirea Sfînta Treime. Istoria mănăstirii rupestre se cunoaşte foarte puţin, neştiindu-se data precisă a întemeierii şi cine sunt ctitorii.

Mănăstirea Căpriana

Într-o zonă pitorească de codru, la 40 km nord-vest de Chișinău, se găsește una dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova – Căpriana (întemeiată în 1429). Ea a fost timp îndelungat reședința mitropolitului Moldovei, a fost ctitorită de domnitori, printre ei și Ștefan Cel Mare, aici au trăit cronicarul Eftimie și unul dintre primii poeți ai Moldovei – Chiprian.

Mănăstirea Curchi

Mănăstirea Curchi se califică printre cele mai însemnate monumente ale arhitecturii moldovenești. Situată la 12 km de orașul Orhei şi la aproximativ 55 km de oraşul Chișinău, în apropierea rîuleţului Vatici, pe pantele unui deal pitoresc, acoperit preponderent cu păduri de stejar, mănăstirea se întinde pe 2 terase – în partea de sus este curtea mănăstirii, iar pe cea de jos se află un iaz de piatră. Ca ansamblu arhitectural s-a format în secolele XVIII-XIX și este compusă din două Biserici, nouă clădiri cu chilii, livadă și un bazin de piatră. A fost înălţată în 1773 de către Iordache Curchiu din Morozeni ajuns mai apoi stareţul ei, supranumit Ioan. La întemeierea și prosperarea Mănăstirü Curchi şi-au adus aportul fraţii Ioan şi Menasie din Bogzeşti, rude apropiate ale stareţului.

Mănăstirea Hîncu​

Mănăstirea Hîncu se află în preajma satului Bursuc din raionul Nisporeni, la o distanță 54 km de Chișinău. În anul 1678 și-a început activitatea un nou locaș sfînt, întemeiat inițial ca schit, pe timpul domnitorului moldovean Duca Vodă, purtînd numele ocrotitoarei Moldovei – „Sfînta Cuvioasa Parascheva”. Fondatorul mănăstirii este considerat a fi boierul moldovean, serdarul Mihalcea Hîncu, care a înființat, la rugămintea fiicei sale, o mănăstire de maici. Bisericile din lemn și chiliile monahale în secolul al XVII-lea sînt deseori devastate de năvălirea tătarilor. Din această cauză mănăstirea „Sfînta Cuvioasa Parascheva” periodic rămîne pustie. În urma acestor groaznice evenimente maicile au fost nevoite să părăsească schitul.