Brașov este unul din cele mai frumoase și mai conservate orașe medievale din România. Cu o istorie extraordinar de bogată, aici se întîlnesc diverse stiluri arhitecturale, note de cultură a diverselor popoare ce au locuit și încă locuiesc aici, totul la poalele munțilot.
Iată câteva din locurile pe care să le vizitezi când ajungi în Brașov.
Piața Sfatului din Brașov – centrul istoric al orașului
Înconjurată de casele negustorilor sași, tencuite în toate culorile, Piața Sfatului este un spațiu pietonal săsesc care reprezintă una dintre cele mai impunătoare piețe din România. Nu doar arhitectura fermecătoare, ci și panorama montană adaugă o notă impresionantă.
A fost centrul comercial al orașului în epoca medievală, iar schimburile regulate aveau loc aici, în piața numită atunci Marktplatz. Terasele din piață oferă scuza perfectă pentru a sta și a contempla splendoarea medievală. Merită, de asemenea, să descoperiți unele dintre pasajele rezidențiale care mărginesc piața.
Elementul central, Casa Consiliului, a fost sediul inițial al primăriei. Cu elemente de inspirație gotică, renascentistă și barocă, datează cel puțin din 1420, deși turnul, etajul superior și loggia în stil renascentist au fost adăugate mai târziu (între secolele al XVI-lea și al XVII-lea), iar o mare parte din clădire a fost reconstruită după incendiul din 1689. Pe fațadă este reprezentată stema Brașovului, care a fost inițial simbolul tipografiei Honterus.
Casa Hirscher – una dintre cele mai vechi clădiri din Brașov
La numărul 14, impunătoarea Casă Hirscher este un exemplu concludent al Renașterii transilvănene, deși a fost distrusă de două incendii în secolul al XVII-lea. Purtând încă însemnele familiei Hirscher, a fost construită în 1541-157 ca un cadou pentru Apollonia Hirscher, văduva primarului și comerciantului Lukas Hirscher, pentru a fi folosită ca centru comercial pentru sași.
Este cunoscut și sub numele de Casa Negustorilor sau, mai puțin oficial, Podul Cizmarilor, datorită pieței de încălțăminte de la etaj. Astăzi, clădirea găzduiește faimosul restaurant Cerbul Carpatin.
Clădirea Casei Negustorilor a fost construită pe Șirul Florilor (partea de est a Pieței Sfatului) de Apollonia Hirscher, cea mai bogată femeie din Brașov în secolul al XVI-lea. Apollonia s-a născut la Sibiu, apoi s-a mutat la Brașov după ce s-a căsătorit cu Lukas Hirscher, judecător al orașului. După moartea soțului ei, în 1541, ea a moștenit și a gestionat cu pricepere afacerile familiei, care se întindeau până în Austria și Turcia, fiind considerată parte a Patriciatului săsesc al vremii.
Catedrala Ortodoxă din Brașov – una dintre cele mai mari catedrale din regiune
Ascunsă la capătul unui pasaj baroc, în mijlocul caselor negustorilor din partea de nord a pieței, Catedrala Ortodoxă oferă o notă de exotism, în contrast cu aerul german al pieței. Dacă alte catedrale ortodoxe din Transilvania par concepute pentru a-și domina împrejurimile, aceasta aproape că își cere scuze.
Catedrala Ortodoxă din Brașov a fost construită între anii 1895 și 1896, fiind o adevărată operă arhitecturală românească.
Inițial, Catedrala a fost construită din dorința de a revendica dreptul la o clădire, după ce biserica din strada Barițiu fusese demolată. Efortul protopopului Bartolomeu Baiulescu a ajutat la construirea Catedralei Ortodoxe.
Biserica Neagră – o clădire pe care o veți observa de oriunde din Brașov
Biserica Neagră (în germană Die Schwarze Kirche) este biserica parohială a comunității evanghelice luterane din Brașov, situată în centrul orașului Brașov.
Biserica Neagră de astăzi se află pe locul unei biserici romanice anterioare din secolul al XIII-lea, distrusă în timpul marii invazii tătare din 1241. Construcția actuală a început în 1383, când Brașovul se afla într-o perioadă de puternică dezvoltare culturală și economică, fiind cel mai important oraș comercial și industrial de la granița Transilvaniei cu Valahia. Invazia turcească din 1421 a întrerupt construcția bisericii, iar orașul a trebuit să se concentreze asupra fortificațiilor, dar acestea au fost continuate ulterior după un plan mult simplificat.
Datorită tradiției negustorilor sași de a dona covoare turcești din călătoriile lor, colecția de 120 de covoare din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, adăpostită în interior, este una dintre cele mai bogate din Europa. Coloana de lângă ușa de vest poartă încă urmele gloanțelor de la revoluția din 1989.
Înalt de 66 de metri, clopotul este considerat cel mai mare din Europa, cântărind 7 tone, este cel mai greu din România.
Muzeul de Artă din Brașov
Într-o clădire neo-barocă (1902) de pe Bulevardul Eroilor nr. 21A, Muzeul de Artă prezintă lucrări ale unor artiști români de talie internațională care datează din secolul al XVII-lea. Aproape toți pictorii români importanți au lucrări expuse aici; găsim lucrări de Theodor Pallady, Ștefan Luchian și Nicolae Grigorescu. La subsol se află o colecție de artă orientală și porțelanuri europene.
Muzeul de Etnografie de alături are o colecție mică, dar autentică, de textile și costume populare din regiunea Brașovului.
Bastionul Fierarilor
Acum adăpostind arhivele de stat ale Brașovului, Bastionul Fierarilor (strada G. Barițiu nr. 34) veghea asupra părții de nord a orașului și datează din 1529 sau chiar mai devreme. La început a avut forma unui pentagon, deși aproape întreaga structură actuală este rezultatul unei reconstrucții din 1668-1709. Colecția valoroasă include unul dintre cele mai vechi documente în limba română, o scrisoare a lui Neacșu din Câmpulung, datată 1521.
În spatele Bastionului Fierarilor, drumul duce spre cea mai bine conservată zonă a vechilor ziduri ale cetății, cu o apă curgătoare, păzită de stânci. Cunoscută sub numele de Strada din spatele zidurilor, drumul dintre ziduri și apă are un aer atât de rural încât este greu de crezut că te afli în apropierea centrului unui oraș, dar bicicliștii și patinatorii au grijă să îți reamintească acest lucru. De aici, pașii noștri se îndreaptă spre Turnul Negru, construit în 1494.
Turnul Negru din Brașov
La fel ca și Biserica Neagră, nu este neagră, ci își ia numele de la incendiul din 1599. Deși turnul adăpostește un mic muzeu, nu sunt prea multe de văzut în interior, priveliști mai bune fiind oferite gratuit de pe Promenada Warthe din vârful dealului. Un loc popular pentru iubitorii Brașovului, platforma oferă priveliști superbe asupra Bisericii Negre și a unei mari părți a orașului. De aici se poate aprecia cât de intact este orașul vechi al Brașovului.
Turnul Negru este unul dintre cele patru turnuri de observație ale Cetății Brașovului, construit ca o fortificație independentă situată în afara zidurilor cetății, cu o înălțime de peste 11 metri. Situat la mică distanță de Bastionul Fierarilor, pe o stâncă a dealului Warthe, Turnul Negru al Brașovului domină Schela cu dimensiunile sale, el trebuia să împiedice inamicii să se apropie de zidurile orașului, care aici se aflau la mai puțin de 5 m de stâncă (abia în 1819 – 1820 pasajul a fost lărgit). Ocupând o suprafață de 50 de metri pătrați, turnul are o înălțime de 11 m, iar zidurile sale au o grosime de 2 m la bază. Pe fiecare dintre fețele sale are șase raze de tragere, dispuse în trei rânduri de atac. În interior are trei galerii etajate și, în trecut, turnul era legat de cetate printr-un pod mobil care ajungea până la Bastionul Fierarilor.
Turnul Alb din Brașov
Construit între 1460 și 1494, Turnul Alb impresionează și astăzi prin masivitatea și subtilitatea liniilor sale arhitecturale. Rezumând arhitectura sa în date, putem spune: plan semicircular deschis; peste 30 m diferență de nivel față de zidurile orașului; înălțime: 20 m spre oraș și 18 m spre deal; zidurile au o bază de 4 m, iar diametrul turnului măsoară 19 m.
De-a lungul zidurilor sale, turnul prezintă bastioane, gropi de smoală și balcoane susținute de console cioplite în piatră.
Turnul se află la 59 m de zidul cetății și este legat de acesta printr-un pod rulant care face legătura între turn și Bastionul Graft. Avea vedere spre Blumăna și, cu cele 5 etaje ale sale, era cea mai înaltă fortificație din Brașov. În interiorul turnului s-a păstrat coșul de fum de deasupra unui vitraliu, care putea fi folosit și pentru a încălzi gărzile și apărătorii – gărzile breslelor de cositorari și arămari. În 1678, breasla cositorarilor a răscumpărat obligația de a apăra turnul, deoarece numărul meșterilor a fost redus. În timpul marelui incendiu din 21 aprilie 1689, focul purtat de un vânt puternic a cuprins și Turnul Alb, care a ars și nu a fost renovat decât în 1723. Alte lucrări de restaurare au fost efectuate în 1902, 1974, 2002 și 2005-2006. Astăzi are un punct muzeal.
Poarta Ecaterinei
Poarta Ecaterina (în germană Katharinentor, în maghiară Katalin-kapu) a fost una dintre porțile de fortificație ale Brașovului, situată în mijlocul laturii de sud-vest, între Bastionul Țesătorilor și Bastionul Fierarilor. Ca parte a zidului de sud-vest al fortificațiilor orașului, Poarta Ecaterina este declarată monument istoric.
Poarta asigura trecerea prin zidul dublu al fortăreței și a fost, timp de aproape trei secole, singura poartă a orașului către Schei. În prezent, a rămas doar turnul porții exterioare. În realitate, Poarta Ecaterinei, la fel ca și porțile din zidul de nord-est al cetății (Poarta Principală, Poarta Vămii Vechi, Poarta Străzii Negre), au fost fiecare un mare complex de fortificații, adevărate cetăți cu bastioane și turnuri.
Bastionul Țesătorilor
Mai departe, impunătorul Bastion al Țesătorilor este unul dintre cele mai mari și mai bine conservate dintre cele șapte bastioane ale orașului, existând încă din 1421-1426 și reconstruit între 1570-1573. Etajul inferior prezintă, de asemenea, rămășițele unei uși de intrare din piatră și câteva pietre funerare săsești.
Micul muzeu din interior are mai multe relicve militare începând cu secolul al XIV-lea, dar cel mai impresionant exponat este un model în miniatură al vechiului Brașov, care datează din secolul al XIX-lea și care înfățișează vechiul Brașov de la 1600.
Situat în colțul sudic al Cetății Brașovului (centrul istoric al orașului), Bastionul Țesătorilor ocupă o suprafață de 1.616 metri pătrați. Zidurile sale au o grosime cuprinsă între 4 m la bază și 1 m la nivelul al patrulea al construcției. Construit de breasla țesătorilor pe patru niveluri, cu creneluri, oloinițe și două turnuri de pază, bastionul are o arhitectură unică în sud-estul Europei. După ce a fost cruțat de marele incendiu din Brașov din 1689, bastionul a fost păstrat în forma sa originală. Ca parte a zidului de sud-vest al fortificațiilor orașului, Bastionul Țesătorilor este declarat monument istoric.
Bastionul, construit, apărat și întreținut de breasla țesătorilor de pânză, a fost construit în două etape, între 1421 – 1436 și 1570 – 1573, și a fost conceput pentru a se ridica ca o fortificație independentă.
Bastionul a fost documentat pentru prima dată în 1522. În 1554, fortificațiile din partea de sud-vest au fost consolidate prin construirea unui al doilea zid de apărare. Inițial, bastionul era legat de Turnul Cuțitarilor de pe partea Tâmpei printr-o secțiune de ziduri joase.
Muntele Tâmpa din Brașov – cea mai frumoasă priveliște a orașului
Deasupra bastionului, o potecă consolidată prin dealurile muntelui Tampa duce la telecabina Tampa. Săltând spre un teren mai înalt, telecabina oferă una dintre cele mai bune priveliști ale orașului, deși, dacă sunteți bine echipat, s-ar putea să preferați să străbateți traseul pe jos.
Vizibil din piața principală și din cea mai mare parte a orașului, un panou publicitar mare de lângă Muntele Tampa afișează numele Brașov cu litere mari albe, iluminate pe timp de noapte, din 2006. Mai sus, Dealul Cetatii, cu ruinele sale din secolul al XVI-lea, găzduiește un complex turistic cu restaurante și baruri.
Dsicover Poiana Brașov – în mijlocul unor munți impunători
Un district oficial al Brașovului, dar la 12 km sud de acesta, Poiana Brașov (altitudine 1030 m) este situat pe versantul impresionantului masiv Postavaru. Cea mai populară stațiune de schi, este o stațiune obișnuită pentru străinii care cumpără pachete turistice ieftine, dar și pentru români.
Deși are prețuri mai bune decât Klosters și Aspen și este un loc bun pentru începători și copii, schiorii mai avansați ar găsi pârtiile prea ușoare. Mulți ar considera că oferta de divertisment este slabă în comparație cu stațiunile din Alpi. Cu toate acestea, locația liniștită și adăpostită este un avantaj uriaș pentru această stațiune, unde se poate schia mai mult timp decât în alte părți ale României.
Poiana a fost o destinație pentru drumeții și sporturi de iarnă încă din cele mai vechi timpuri. Prima mențiune documentară a acestui loc datează din 1427, în contextul activităților de tuns care se desfășurau aici. Schiorii au urcat pe Postăvaru încă din 1895, iar în 1906 a avut loc prima competiție de schi în Poiana. Până în jurul anului 1950, stațiunea a rămas în limitele amenajărilor naturale. Doar câteva cabane sau cabane mici puteau fi văzute ici și colo. În 1951, Poiana Brașov a găzduit Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă. Cu acest prilej, au fost date în folosință un hotel sportiv modern și prima telecabină – Poiana-Postăvarul – pe o lungime de 2.150m. Au urmat alte îmbunătățiri și facilități, aducând Poiana la aspectul pe care îl cunoaștem astăzi.
Râșnov – un frumos oraș vechi chiar lângă Brașov
Continuând prin munți, din Poiana Brașov veți ajunge la Râșnov. Chiar dacă Bran, la doar 12 km spre sud, atrage toți turiștii – mai ales pe cei care vin cu excursii organizate – Râșnov merită o oprire.
Cetatea Râșnov este la prima vedere atât de impunătoare și vizibilă de la distanță încât ar putea fi ușor confundată cu Castelul Bran. Construită ca o cetate țărănească în secolul al XVII-lea, a fost unul dintre principalele locuri de refugiu din zonă. Deși structura nu mai oferă prea multe de văzut, nefiind la fel de bine conservată ca Branul, exponatele sunt expuse într-un mod care sensibilizează simțurile. Aflată în vârful unui vârf stâncos, panorama de 360 de grade din cel mai înalt punct oferă priveliști frumoase asupra Râșnovului, a Munților Bucegi și a Piatra Craiului.
Există o legendă legată de Cetatea Râșnov. În timpul unui asediu deosebit de lung al cetății, cetățenii din Râșnov erau îngrijorați de lipsa apei potabile proaspete disponibile. Doi soldați turci, care fuseseră capturați mai devreme, au fost puși să sape o fântână în centrul cetății. Acești doi bărbați au fost asigurați că vor fi eliberați după ce fântâna va fi terminată. Potrivit legendei locale, le-a luat 17 ani să termine fântâna, dar tot au fost uciși după aceea. Această fântână celebră se află încă în centrul Cetății Râșnov și are o adâncime de 143 de metri.
Cetatea Râșnov
Cetatea a fost construită ca parte a unui sistem de apărare pentru satele transilvănene expuse invaziilor externe. Un aspect decisiv pentru construirea cetății în locul în care a fost amplasată a fost traseul armatelor invadatoare care veneau dinspre pasul Bran și treceau prin Râșnov, în drumul lor spre Brașov și alte părți ale regiunii Burzenland. Singura șansă de supraviețuire pentru locuitorii din zonă, inclusiv din Cristian și Ghimbav, era refugiul în interiorul cetății de la Râșnov. Constrânși să rămână acolo timp de zeci de ani, locuitorii din Râșnov și din satele din apropiere au transformat fortificația în locul lor de reședință pe termen lung.
Castelul Bran – unde istoria întâlnește legendele
Fiecare episod istoric este determinat de două elemente esențiale: timpul și spațiul, factori constanți care îi determină locul în evoluția unei comunități umane.
Pe un drum stâncos, în apropiere de Bran, la 30 km sud de Brașov, cunoscutul Castel Bran nu lipsește din itinerariul tururilor organizate în România. Fiind atât de puternic legat de legenda lui Dracula, turiștii nu vor să rateze vizitarea acestuia. Cu siguranță că turnurile sinistre cu acoperișuri abrupte sunt camera potrivită pentru un vampir. Există o mulțime de elemente arhitecturale concepute pentru a încânta o persoană căreia îi place să ucidă prin împușcare.
În realitate, legătura cu Dracula este un pic cam subțire, Vlad Țepeș, persoana pe care se bazează legenda lui Dracula, nici măcar nu a locuit aici, darămite să construiască castelul. Se pare că a petrecut două nopți aici în timp ce fugea de turci, sau poate că a asediat castelul la un moment dat. Vlad Țepeș a fost conducătorul României, nu al Transilvaniei, așa că România ar trebui să fie asociată cu Dracula. De altfel, adevăratul castel al lui Dracula de la Poienari primește mult mai puțini turiști decât Bran, cele 1.000 de trepte fiind un obstacol pentru mulți.
Castelul Peleș – o experiență desprinsă din basme
Într-o grădină vastă și panoramică deasupra orașului Sinaia, Castelul Peleș, parcă desprins din povești, este principala atracție a României și cea mai romantică cetate din România.
Construit pentru regele Carol I ca reședință de vacanță între 1873 și 1883, într-un spectaculos stil renascentist german, seamănă cu un palat bavarez și este mai bine conservat decât alte castele regale din România. O explicație este că autoritățile comuniste l-au folosit pentru a primi oaspeți străini, fiind deschis doar ocazional pentru public. Diferența dintre Peleș și Cotroceni, de exemplu, este izbitoare. Aici s-au păstrat aproape toate elementele originale, în timp ce la Cotroceni multe au dispărut.
Deși multe dintre cele 160 de camere ale castelului sunt surprinzător de mici, caracterul și alura complexă sunt cele care frapează, de la candelabrele din cristal de Murano la lemnul de tec sculptat și vitraliile germane. În timp ce exteriorul reprezintă cultura germanică cu care Charles Royal era familiarizat, interiorul este mai electric și mai cald.
De asemenea, castelul impresionează prin aparatele sale de înaltă tehnologie, care includ un aspirator din 1901 și un ascensor de alimente din 1912, încă în funcțiune. O cameră decorată de tânărul Gustav Klimt a servit drept cinematograf regal.
Castelul Pelișor se află chiar lângă Castelul Peleș și merită, de asemenea, vizitat
Mai mic decât Peleșul, la câteva sute de metri deasupra Peleșului, a fost construit între 1899 și 1903 pentru nepotul lui Carol I, Ferdinand, și soția sa, Marie. Se pare că Ferdinand a găsit Castelul Peles prea auster. La fel ca la Peles, vizitele la Palatul Pelisor se fac doar cu ghid, dar grupurile sunt mai mici.
Castelul Pelisor este un mic palat construit pe terenul Castelului Peleș (pe Valea Prahovei). Construit între 1899 și 1902 de arhitectul ceh Karel Liman și decorat de artistul vienez Bernhard Ludwig, Castelul Pelisor a devenit reședința de vară a Principilor Moștenitori ai României începând cu 1903.
A fost construit la dorința Regelui Carol I, ca reședință a Principilor Moștenitori Ferdinand și Maria.
Munții Bușteni sunt o destinație perfectă pentru următoarea ta vacanță în România
Bușteni – Este situat pe Valea Prahovei, la poalele Munților Bucegi, care au o altitudine maximă de 2.505 m.
Înconjurată de vârfurile Caraiman și Costila, Bușteni este o stațiune mică, ideală pentru plimbări în Munții Bucegi. Orașul în sine pălește în comparație cu Sinaia și este la fel de aglomerat ca și Predealul prin șoseaua aglomerată care trece chiar prin centrul său. Principala atracție, Muzeul Memorial Cezar Petrescu, este o clădire în stil țărănesc din secolul al XX-lea, situată la marginea de nord a orașului.
Punctul de plecare pentru multe trasee, majoritatea bine semnalizate, este vârful liniei de telecabină. Un traseu popular și ușor duce la cascada Urlatoarea, în timp ce un traseu mai dificil duce la formațiunile geologice mult fotografiate numite Sfinx și Babele.
brasov Destinații turistice excursie brasov locuri de vizitat
Modificat: februarie 27, 2024
