Orheiul Vechi
Orheiul Vechi este o zonă care adună un număr impresionant de monumente arheologice, istorice și naturale, reflectând întreaga istorie a Moldovei între Prut și Nistru. Aici găsim urme de locuire din paleolitic, cetăți construite de strămoșii geto-daci începând cu secolele X-XI î.Hr., cetăți țărănești, vestigii ale sistemelor de apărare, orașul misterios oriental Chahr al Djedid, cu caravanserai-uri, moschei și băi construite de Hoarda de Aur, cetatea moldovenească Orhei și numeroase mănăstiri rupestre, martori ai dezvoltării legii creștine aici – toate acestea formează cunoscutul “Orheiul Vechi”.
Harta Turistică Orheiul Vechi
Mănăstirile rupestre din Orheiul Vechi
Mănăstirile rupestre din Orheiul Vechi reprezintă un ansamblu de vestigii rupestre localizate în stâncile de calcar sarmațian de pe valea râului Răut, pe teritoriul Republicii Moldova în arealul localităților Trebujeni și Butuceni din raionul Orhei și localității Mașcăuți din raionul Criuleni.
Complexele sunt situate – în principal atât pe versantul nordic al promontoriului Butuceni din stânga Răutului, cât și pe versantul nordic al terasei Mașcăuți din dreapta Răutului (aflat la sud de promontoriul Butuceni în zona Ruptura Bacotei).
În “Descrierea Moldovei” a lui Dimitrie Cantemir găsim o mică notiță cu privire la “ruinele unui târg vechi, pe care locuitorii îl numesc Orhei Vechi. De pe situația lui se vede că răspunde lui Petrodava din vechea Dacie”. Autorul precizează această localitate “pe malul de apus al lacului, în pădurile din jur”, lacul se găsește nu departe de târgul Orhei “spre răsărit”, unde este și o “insulă frumoasă”.
De la Alex Prodan md – Operă proprie, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=59156731
În apropiere de Trebujeni, cursul râului se încolăcește în așa fel, încât formează o peninsulă rotundă, prinsă numai cu o fâșie îngustă de pământ cu restul terenului. Malul acestei peninsule este lin, cu o ușoară urcare spre limba de pământ, care o leagă de împrejurimi; În general, nivelul acestei porțiuni de pământ este mai jos decât nivelul terenului din jurul râului.
Malul stâng al Răutului, adică malul opus, este atât de stâncos și abrupt, încât formează un zid de apărare naturală în formă de semicerc. Pe această peninsulă atât de bine apărată se văd urmele orașului despre care vorbește Cantemir.
Mănăstirea rupestră Butuceni
Mănăstirea rupestră Butuceni, din raionul Orhei – Republica Moldova, este situată pe râul Răut, lângă satul cu același nume, la o distanță de 15 kilometri de municipiul Orhei. Este amplasată pe un promontoriu de pe malul drept, stâncos și abrupt al Răutului, constituit din roci calcaroase.
Mănăstirea rupestră Butuceni
Mănăstirea Rupestră „Bosia”
Mănăstirea lui Bosie a fost construită în anul 1675. Este unica mănăstire rupestră din Basarabia în care inscripțiile s-au păstrat nealterate. Mănăstirea este alcătuită din 8 peșteri care corespund, parțial, între ele. Biserica rupestră are aproximativ 6 metri lungime și 4,5 metri lățime. Printre monahii care s-au nevoit aici, inscripțiile de pe stânci îi menționează pe ieromonahii Teofil, Varlaam și Poenachie de la Cotelnici.
Mănăstirea “Peştera”
Mănăstirea Peștera este alcătuită dintr-o splendidă biserică rupestră cu altar, naos, pronaos și pridvor, un culoar cu scări de acces spre Răut (în mare parte prăbușite) și un tunel superb, mai nou, care străbate stânca dinspre satul Butuceni. Se află la înălțimea de aproximativ 60 de metri deasupra apei râului. Aici vom vedea și o clopotniță, care reprezintă un simbol inalienabil al lăcașului sacru subteran. Lângă clopotniță, deasupra bisericii rupestre, exact la extremitatea abruptă a promontoriului, este fixată o cruce masivă din piatră, datată în secolul al XVIII-lea, care se asamblează inseparabil în peisajul sfânt al acestei mănăstiri rupestre.
Sursa: https://ortodox.md/manastirile-rupestre-butuceni-si-pestera-file-de-istorie/
Rezervația peisagistică Trebujeni
O parte a complexului natural-cultural Orheiul Vechi este Rezervația peisagistică Trebujeni – un loc deosebit de frumos, dar și important din punct de vedere științific.
O parte semnificativă a peisajului este ocupată de masivele de pădure Furceni (189 ha) și Trebujeni (497 ha). În aceste păduri dense, speciile predominante sunt stejarul pufos și părul sălbatic, însoțite de păducel, porumbar, corn și măceș. Terenurile abrupte, stâncile cu grote și masivele silvice situate în zone aproape inaccesibile au creat un mediu prielnic pentru numeroase specii de plante și animale rare.
De la Alex Prodan md – Operă proprie, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=59080946
Malul drept al râului este în mare parte acoperit de pădure. În mijlocul frumuseții pădurii, dar și pe pantele deschise, se înalță stânci imense, de culori și forme bizare. Stânca Corbului, numită astfel de localnici, domină peisajul, oferind adăpost unor specii de răpitoare, ferite de intervenția omului. Stâncile se schimbă în mod spectaculos în funcție de anotimp, devenind cu adevărat impresionante în primăvară, când ciuboțica-cucului înflorește și îmbată simțurile cu mirosul său învăluitor.
În zona satului Trebujeni, râul serpentinează puternic, iar malurile sale sunt înalte și abrupte, atingând uneori înălțimi de peste 100 de metri.
Priveliștea spre Trebujeni
De pe stâncile din apropierea localității Trebujeni, se oferă o perspectivă largă asupra satului și râului Răut, cu stâncile învecinate.
Vezi pe hartă
Modificat: octombrie 26, 2023
