Situată pe malurile Nistrului, Mănăstirea Tipova se distinge ca un ansamblu monastic rupestru remarcabil, probabil cel mai impresionant din Moldova și unul dintre cele mai mari din Europa. Cu multiple niveluri ce se întind pe o suprafață generoasă, această mănăstire odinioară adăpostea peste 700 de călugări în schiturile sale, iar în prezent în împrejurimi se găsesc sute de chilii calugărești.
Originea comunității monahale datează de mult înaintea înființării statului feudal moldovenesc. Se spune că unele chilii au fost săpate în stâncile malurilor Nistrului încă din secolele X-XII, cu rol de protecție împotriva invaziilor barbare din stepele ucrainene.
Elevându-se pe vârfurile stâncilor abrupte, Mănăstirea Tipova dezvăluie o panoramă fermecătoare a luncii fluviului Nistru, amplasându-se la o înălțime de 100 de metri deasupra apei.
Sculptată în piatră calcaroasă, Mănăstirea Tipova păstrează primele încăperi ale schitului, dispuse inițial mai la nord, într-o stanca deasupra unui mal abrubt. Meșterii anonimi au valorificat relieful locației, transformând masivul de piatră într-o creație arhitecturală subordonată viziunii artistice.
Ansamblul monastic cuprinde trei niveluri, adăpostind mai multe încăperi, inclusiv două biserici. Prima biserică, ridicată în secolele XIII-XIV, și cea de-a doua, construită în secolele XVI-XVIII, coexistă cu clopotnița, chiliile, trapeza, camările și alte spații necesare vieții cotidiene, edificate în secolul XIX.
File din istoria Mănăstirii Tipova
Mănăstirea Tipova, o capodoperă arhitecturală rupestră din Moldova, uimește prin complexitatea sa. Cu peste 20 de încăperi conectate prin scări și galerii interioare, acest ansamblu reprezintă o comoară de conexiuni și pasaje. Biserica Adormirii Maicii Domnului, cu spațiul său generos și stilul bazilical, impresionează. Pereții tencuiți, precum și cupola semisferică, crează o imitație a cerului.
Odată cu liniștirea vremurilor, monahii au ieșit deasupra malului și au fondat schitul și gospodăria de astăzi. În special după anul 1756, când pământul schitului a fost donat de Radu Racoviță mănăstirii Dobrovăț din județul Vaslui. În 1776, monahul Bartolomeu, fondatorul mănăstirii Saharna, a revigorat schitul, reparațiile chiliilor și bisericii, relansând slujbele. Acest an a marcat începutul extinderii prosperității mănăstirii, cu biserica rupestră reconfigurată pentru spații mai ample și acces ușurat.
Schitul a fost desființat în 1842, când întregul său pământ a fost transferat sub tutela mănăstirii Căpriana. Schitul a fost ulterior unit cu mănăstirea vecină Saharna, o legătură ce persistă și astăzi.
Legende și istorie se împletesc în acest sanctuar. Se spune că Mănăstirea Tipova a fost locul în care domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt, s-a căsătorit cu Maria Voichița. Spiritul Mariei Voichița este adesea asociat cu o apariție în alb, vizibilă noaptea. O altă poveste aduce în discuție prezența Mariei Voichița și a fiicei sale, Marusca, în formă de entități spirituale care își găsesc odihna în aceste locuri.
O legendă mai veche sugerează că în apropierea cetății geto-dace a petrecut ultimii ani din viață poetul Orfeu din mitologia greacă. Legenda spune că el a fost înmormântat sub o lespede de piatră la poalele cetății. Conform spuselor, mormântul său poate fi recunoscut prin lespede, care prezintă șapte găuri. Această poveste este însoțită de cercetători care au descoperit o astfel de lespede în apropierea sitului Tipova.
La intrarea în pitorescul defileu de la Tipova, se înalță un deal reliefat care găzduiește o cetate din pământ a geto-dacilor, datând din perioada antichității (secolele IV-III î.e.n.). De-a lungul timpului, bastioanele acestei cetăți au supraviețuit și pot fi admirate și în prezent.
Mănăstirea surprinde prin îmbinarea părții noi cu cea veche, evidențiindu-se prin forme geometrice bine definite. În interiorul bisericii se remarcă un iconostas și cinci rânduri de icoane ce datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Aceste elemente îmbogățesc experiența vizitatorilor și îi introduc în istoria și arta bogată a acestui loc fascinant.
Un loc cu priveliști extraordinare
Peisajul din zona aceasta este pur și simplu uluitor: apele liniștite ale Nistrului, stâncile abrupte în care se ascund sute de chilii și grote, frumusețea naturii și a cascadelor. Râușorul Tipova, ce se reverse în Nistru, formează o serie de cascade cu înălțimi între 10 și 16 metri, odată fiind forța motrice a multor mori de apă. Urmată de un drum puțin anevoios, călătoria ajunge la aceste cascade impresionante, una dintre cele mai mari din regiune.
Mănăstirea, adăpostită de stânca milenară pe care se ridică, a slujit ca un scut de apărare pentru moldoveni în decursul secolelor, în lupta lor pentru libertate și independență. Cu o istorie de mănăstire-bastion, a protejat generații întregi de localnici de robia tataro-turcă, devenind o amintire vie în conștiința poporului.
Mănăstirea a fost închisă în 1949 și a fost redeschisă în 1994, continuând astăzi să funcționeze ca un loc de spiritualitate și conexiune cu istoria bogată a Moldovei.
Rezervația peisagistică Țîpova – un ecosistem unic
Rezervaţia peisagistică Ţîpova este situată pe malul drept al fluviului Nistru, între satele Horodişte şi Ţâpova (raionul Rezina). Suprafaţa rezervaţiei constituie 306 ha.
Rezervația naturală din Ţîpova se întinde în jurul pitorescului sat cu același nume și dezvăluie un relief fascinant, modelat de milenii de fluviul Nistru. Terasele vechi pliocene ale acestui fluviu au creat un peisaj terestru încântător, cu o altitudine relativă de 120-150 m (altitudinea absolută fiind între 220-230 m). Formația acestui peisaj a fost puternic influențată de valea în formă de chei a râului Ţîpova și ale afluenților săi.
Pe măsură ce râul Ţîpova se adâncește în depozitele argilo-nisipoase ale Bessarabianului, devine permanent și creează o varietate de caracteristici geologice. În aval, albia râului se adâncește în straturi de calcar, facilitând infiltrarea apei în cavitatea subterană și formarea unui număr impresionant de izvoare. Această rețea de izvoare contribuie la menținerea unui flux constant al râului, adesea apărând în peisaj sub forma pitoreștelor cascade.
Peisajul este împodobit de văile înguste și adânci ale râului Ţîpova și ale afluenților săi, precum și de formațiunile carstice, cum ar fi dolinele și peșterile din versanții abrupte ai cheilor. Aceste caracteristici geologice îi conferă rezervației un grad înalt de atractivitate, creând un mediu sălbatic și fascinant.
În plus, peisajul este îmbogățit de vegetația petrofită care îmbracă versanții calcaroși ai văilor, adăugând o notă vibrantă și ecologică peisajului pitoresc. Rezervația din Ţîpova oferă o experiență de neuitat pentru cei dornici să descopere minunile naturale și geologice ale acestei zone unice din Moldova.
Cascadele Țîpova – descoperă peisajele unice
Cascadelor din Ţipova sunt elemente naturale semnificative, aducând un sentiment de liniște în peisajul pitoresc al Moldovei. Râușorul Ţipova se curbează cu delicatețe către Nistru, formând o serie de cascade cu înălțimi cuprinse între 10 și 16 metri. Aceste cascade nu doar oferă o priveliște plăcută, ci au avut și o importanță practică în trecut, alimentând morile de apă din zonă.
Pentru cei cu dorința de aventură și explorare, accesul la aceste formațiuni naturale necesită o scurtă călătorie pe un drum poate nu tocmai ușor, dar cu fiecare pas, descoperirea devine tot mai evidentă. Odată ajunși la cascade, vizitatorii pot admira dimensiunea și frumusețea lor, acestea numărându-se printre cele mai înalte cascade din zonă.
Cu stânci înconjurătoare și peisaje naturale atrăgătoare, cascadele Ţipova reprezintă un loc potrivit pentru pasionații de natură, fotografie și aventură. Această parte interesantă a Moldovei așteaptă să fie descoperită de către cei curioși, oferind o experiență memorabilă în mijlocul naturii și frumuseții ei discrete.
Modificat: august 14, 2023
[…] Află mai multe […]